intelesului. aceasta pozitie apare ca mult mai reusita , deoarece ea se bazeaza pe existenta practica a legislatiei, atinginduse de procesele civile si penale. De amintit, ca in legatura cu aceasta , ca de exemplu, Codul de Procedura Civila, care regleaza procesele civile , deosebeste in ele citeva activitati. Analogic se petrece si cu procedura penala, care in legatura cu Codul Procesual Penal al Republicii Moldova include un sir de actiuni. Actiunile in judecata primei instante, activitatile legate de minori s.a.
Pentru procesul administrativ nu e necesar de a schimba continutl intelesului de "proces" si "activitate". Relatiile intre acestea intelesuri, in prncipiu , ramin ca generale si particulare: activitatea este o parte a procesului , procesul este o totalitate de activitati. In asa sens activitatea este deja indeletnicire legate de rexolvarea unor cazuri, de exemplu, contraventii administrative .
Cercetarile legate de procesul administrativ , la noi, au aparut odata cu scrierea monagrafiei Salisevoi N.G. " Procesul administrativ in Uniunes Sovetica" [7]. Aceasta a fost prima lucrare in care autorul s-a expus conceptia sa despre procesul administrativ. In intreabarea despre particularitatile principiului administrativ exista doua pozitii.
Prima este prezentata in lucrarile Saliseva N.G., Ivanova O.V., Piscotina M.I., Samoilenco L.V. s.a. ea a promot denumirea de "conceptia juridica " a procesului administrativ. Ea se bazeaza pe opiniile traditionale adresate lucrului procesual pe intelesul juridic. In cazul dat, de inceput se ea functia de aparare a dreptului , procesul in cazul dat se exprima prin efectuare justitiei pe dosarele civile si penale, dar in ultimul timp si pe cele dministrative . Anume in acest aspect se alege competenta functionala a puterei judecatoresti [2,304]
A doua etapa este reflectata in lucrarile a lui Sorochina V.D., Monohina V.M. s.a.
care au menirea de a demonstra ca procesul administrativ nu poate sa se opreasca la nivelul juridic , insa insa prezinta prin sine un fenomen mult mai larg.
Sa privim mai scurt fiecare punct de vedere . Reprezentantii "conceptiei juridice" prvesc procesul administrativ , ca un lucru "reglementat de lege " pentru a solutiona probelemele aparute intre partile participante la proces, neflinduse inre ie in subordonarea de serviciu, si de aplicare a masurilor de constringere si in genere este aceea ce tinde sa copie un proces civil sau penal.
Adeptii la punctul acesta de vedere exclama in felul urmator: "Procesul administrativ,-scrie Samoilenco,-trebue sa se formeze pe baza proceselor stbilite si formate din trecut ca procesele civile si penale. Limitele procesului administrativ trebue logic sa se uneasca in urma aplicarii masurelor de convingere si apoi a constringerii.[10,21-22]
Insa functia juridica permanent si la niveluri diferite de conducere statala, efectuiaaza organeleexecutive, adica in afara regulelor de judecata sau altfel ei efectuiaza justitia administrativa . Jurisdictia aceasta nu este principalul ce este caracteristic organelor de justitie. La baza lucrului juridic sta rezolvare intrebarilor (problemelor) aplicind normele materiale de drept, aprecierea comportarii a persoanelor si aplicarea la necesitate a legislatiei in vigoare . Astfel in general procedeaza organele de judecata in timpul cercetarii problemelor, dind totodata baza pentruintalagarea realitatea juridica . Aceste pozitii sunt aplicate si pentru caracterizarea lucrului juridi a organelor executive. Inlimitele lucrului sau ei sunt in drept dar citeodata si sunt obligati sa clarifice confruntarile administrative, singuri sa aprecieze corectitudinea a actiunilor participantilor la proces si in conditiile speciale sa aplice raspunderea administrativa. Ei indeplinesc unele fapte care in general dupa tributiile sale ii sunt caracteristice doar procesului judiciar [2,304-305]
Acestui inteles acordul total nu-i putem oferi, deoarece astfel se ignoreaza faptul de o importanta deosebita - legatura strinsa a procesului administrativ cu conducerea statului, exprimarea juridica a careea el este. De aceea pentru a intelege procesul administrativ e necesar sa nu luam rezultatele analizei dreptului civil si penal, dar din particularitatile conducerii a statului.
Alti autori dau un comentariu mult mai larg in previnta procesului administrativ. Sa aratam citeva propuneri in previnta acesteea: dupa parerea lui Manohina V.M., procesul administrativ nu-i numai ocuparea organelor de stat in legatura cu dezvoltarea proceselor particulare in sfera dirijarii de stat, dar mai inainte de toata succeseunea normelor administrative . Particularitatile procesului administrativ, socoate Bahrah D.N., - constitue din aceea ca ele regleaza nu numai activitatea juridica in privinta lamuririi problemelor si aplicarii constringerii, dar si in realizarea normelor de reglare. Din partea juridica treburile sunt altfel.
Legea in vigoare si normele sublegislative nu contin baza juridica perfecta pentru a lua drept inceputl intelesului procesului administratif. Materialul normativ de drept,care este in vigoae, permit de a imbina orisice activitate de conducere sub lozinca procesului administrativ. Regulile de comitere a acestor fapte , in majoritaea cazurilorlipsesc, insa ele sunt de o importanta majora. Desigur, trebue sa existe regulile generale, de exemplu, intocmirea actelor administrative de drept cit normative atit si particulare, diferitor reguli lrgate de impartirea a activitatilor de adunare cererilor, permisurilor de inregistrare si alte imputerniciri realizate de subiectii puterei executive. Desigur, asa regula exista , insa sle se formuleaza de organele executive si in conditii concrete de conducere, dar nu in toate cazurile. Ele se contin in diferite acte normative si de diferita putere juridica. Totul aceasta este dovada aceea ca legislatia administrativa mai lasa de dorit.
Practic este vorba de diferite procese administrative si respectiv de regulile lor particulare. Crearea pe baza lor a codului este o problema de perspectiva, direct legata de intarirea bazei dreptului si activitatii de conducere a statului, mecanizmului realizarii problemelor si functiilor organelor executive [2,301-302]
In felul acesta, activitatea administrativ procesuala se poate de caracterizat ca o procadura de organizare. El este important pentru functia de aplicare a dreptului, realizate pe parcursul indeplinirii puterii executive. Altfel spus, el serveste ca scop penru lucrul aparatuluiexecutiv. In puterea acestui, e important, fregventa care nu permite de a concretiza falsul continutului sau, mai ales formularea tipica a lui.
Avind atitea ideidespre procesuladministrativ care nu au un numitor comun, este necesara analiza pe scurt a particularitatilor proncipale ca un eveniment complicat al dreptului inculpind trei parti principale, trei diferentieri- procesul administrativ, civil si penal. Acele sugestii, care mentioneaz despre diferenta, le uneste intr-un termen numit "proces" ce demonstreaza ;a ei ceva comun, in egala masura sunt repartizati la fiecare proces in parte. Insa dupa cum se stiedialectica generala . Insa dialectica generala presupune existenta totodataq a lui informa deosebita ,-scrie Sorochin V.D. Reesa ca comun pentru proces se iveste in special pentru fiecare proces in parte si nascind calitatile specifice[10,22-23].
Deci sa privim ce caracteristici are procesul ca categorie juridica.
In primul rind , luat ca tot intreg, procesul este o forma de exprimare a puterei de stat. Altfel spus, procesul este o cale specifica de a traduce in viata puterea de stat. Una din conditiile speciale este legatura neintrerupta cu statul. Desigur, procesul presupune activitatea in cadrul luid si a organizatiilor sociale, insa baza lui este activitatea organelor competente a statului.
Daca sa trecem de la general la particular, adica la cazurile particulare de proces, aici va aparea in prim plan legatura strinsa intre cele trei tipuri de proces cu acele forme de activitate a statului, cum sunt si conducerea statului. Aceasta legatura se exprima prin aceea, ca justitia ca forma de activitate a statului se realizeaza cu ajutorul procesului penal si civil, si conducerea statului cu procesul administrativ. Felurile de activitate in cazul dat apare ca ceva nou in comparatie cu celelelalte procese, deci rezulta ca specificul acestor forme reglementeaza si specificul celorlalte forme de proces.
In al doilea caz, procesul are un inteles dinamic, in fiecare caz insemnind activitatea organelorde stat respective. Fiecare proces - civil , penal, administrativ exprima prin sine activitatea organelor respective de stat cu ajutorul carora se rezolva problemele de tipul justitiei sau conducerii de stat. Deoarece problemele formelor numite sunt diverse deci si moduri de rezolvare a lor sunt la fe diferite , variind de la o forma la alta
In al treilea caz, ideile principale a procesului constau in acee ca aceasta nu este orisice activitate, dar numai juridica. De aici reesa ca procesul trebue privit ca o activitate concreta care exprima actiuni intocmite de stat. Natura procesului (civil, penal, administrativ) se exprima in primul rind prin atributia sociala pentru a permite realizarea normelor materiale, a diferitor ramuri ale dreptului. Fiecare proces prezinta prin sine o succesiune de actuni, avind ca scop traducerea in viata normelor materiale a dreptului.
Insa pentru a caracteriza un proces juridic nu e de ajuns sa avem un scop juridic deoarece arisice proces este destinat realizarii regulilor sociale, adoptate de stat- normele materiale de drept, el poate fi numai juridic deoarece alta realizare normala a normelor