Коллективный трудовой договор в РМ

determinarea criteriilor de baza ale nivelului de trai, efectuează controlul obştesc al respectării legislaţiei in domeniile menţionate.

Reprezentanţii sindicatelor, în condiţii de paritate cu partenerii sociali, intra in componenta organului de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Sindicatele participa la organizarea tratamentului balneo-sanatorial al salariaţilor, odihnei copiilor si adulţilor, activităţii şcolilor de educaţie fizica si sport pentru copii, valorificând mijloacele proprii, mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat, patronilor, autorităţilor publice şi alte mijloace, în limita alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri de legislaţia in vigoare.

Dreptul la efectuarea controlului obştesc asupra respectării legislaţiei muncii si locative

Sindicatele efectuează controlul obştesc asupra respectării legislaţiei muncii şi locative in unităţi, indiferent de forma juridica de organizare si de tipul de proprietate, de subordonarea departamentala sau ramurală, şi în drept să ceara eliminarea neajunsurilor depistate.

Dreptul la efectuarea controlului obştesc al procesului de privatizare.

Sindicatele în conformitate cu legislaţia, cu contractele colective de munca si cu statutele lor, efectuează controlul obştesc asupra respectării actelor normative cu privire la privatizare.

Participarea la soluţionarea litigiilor individuale de munca si a conflictelor colective de munca.

Sindicatele acorda asistenta juridica membrilor de sindicat, participa, in conformitate cu legislaţia, la soluţionarea litigiilor individuale de munca.

Sindicatele participa la soluţionarea conflictelor colective de munca in problemele legate de interesele profesionale, economice, de munca şi sociale, de încheierea şi îndeplinirea contractelor colective de munca, de stabilirea unor noi condiţii de munca şi de trai sau schimbarea celor existente. Drepturile sindicatelor in procesul de soluţionare a unor asemenea conflicte sînt stabilite de legislaţie, de actele normative si de contractele colective de munca.

Sindicatele creează, în conformitate cu legislaţia, servicii juridice pentru reprezentarea drepturilor si intereselor membrilor lor în autorităţile publice, inclusiv în autorităţile judecătoreşti şi în alte autorităţi. Modul de activitate a unor astfel de servicii este determinat in statutele (regulamentele) lor, aprobate de organul sindical respectiv.

Dreptul la organizarea si desfăşurarea întrunirilor.

În scopul apărării drepturilor membrilor de sindicat şi drepturilor sindicatelor, protejării de samavolnicia patronilor, influenţării asupra autorităţilor publice in vederea promovării unei politici social-economice ce ar corespunde intereselor lucratorilor, organul sindical, de sine stătător sau la decizia membrilor sindicatului respectiv, organizează si desfăşoară, în modul stabilit de lege, întruniri: mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni, marşuri, pichetări, greve şi alte acţiuni, folosindu-le drept forma de lupta pentru ameliorarea condiţiilor de munca, majorarea salariului, reducerea şomajului, întărirea lucratorilor in lupta pentru drepturile si interesele lor profesionale, economice, de munca si sociale.

Sindicatele pot desfăşura acţiuni comune de solidaritate cu alte organizaţii, asociaţii, precum si cu centre sindicale din tara si cu centre similare de peste hotare.

In scopul apărării drepturilor si intereselor profesionale, economice, de munca si sociale ale membrilor lor, sindicatele folosesc si alte forme de acţiuni care nu contravin legislaţiei.

Dreptul la informaţie

Sindicatele sînt în drept să primească gratuit informaţie de la autorităţile administraţiei publice, patroni şi asociaţiile lor în probleme ce ţin de munca, salariu, şomaj, dezvoltarea social-economica, starea mediului înconjurător, privatizare, asistenta sociala, ocrotirea sănătăţii, spaţiul locativ.

Neprezentarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a informaţiei solicitate sau prezentarea unei informaţii neveridice sa califica drept împiedicare a activităţii sindicale. Persoanele vinovate sînt trase la răspundere in conformitate cu legislaţia.

Sindicatele au dreptul sa primească, sa transmită şi să difuzeze informaţii prin orice mijloc legitim. In calitate de partener social, ele beneficiaza gratuit de serviciile organelor de informare in masa de stat, pot organiza sondaje socio-logice si dispune de centre informative.

f) Repere comparative

Ţinând seama de faptul ca fenomenul sindical are o extensie relevanta la nivel internaţional şi - concomitent - îndelungată, sunt necesare, in final, câteva precizări de ordin comparativ:

- in genere, sindicatele sunt constituite in aplicarea dreptului de asociere si, in situaţia unor tari chiar in baza unui drept distinct considerat a fi - dreptul de sindicalizare;

- puterea de negociere a sindicatelor, chiar reprezentative, la încheierea contractelor colective de munca este supusa in ultima instanţa voinţei sindicaliştilor dar comporta şi anumite restricţii;

- sindicatele sunt organizate după principiul libertăţii sindicale care implica, in principal: reprezentarea intereselor profesionale ale salariaţilor, caracterul facultativ, libertatea de afiliere, respectarea pluralismului sindical, independenta sindicatelor fata de stat ;

- in genere, legal, sindicatele sunt partenerul social, uneori chiar exclusiv al patronatului in cadrul negocierii colective: reprezentativitatea lor se recunoaşte, de regula, pe baza voluntara;

- pe plan mondial, exista o recunoaştere şi o protecţie certa a dreptului sindical, in principal, prin convenţiile O. I. M. Libertatea sindicala este protejata si prin Declaraţia Universala a Drepturilor Omului (1948) si prin Pactul internaţional relativ la drepturile economice, sociale si culturale (1966). Pentru Europa, ca documente de referinţa, se impun a fi remarcate Convenţia Europeana a Drepturilor Omului si Carta Sociala Europeana;

- din punct de vedere doctrinar se recunoaşte existenta unui drept sindical, cu un conţinut complex (individual si colectiv) .

Concluzie. Fiind o varietate de reglementare a relaţiilor de parteneriat în relaţiile sociale de muncă la nivelul unităţii, contractul colectiv exprimă interesele a două grupuri sociale: salariaţi şi angajatori, de aceea acest fel de contracte este numit bipartit. Prin Legea Republicii Moldova din 10.11.1995 s-au făcut modificări şi completări în Legea privind contractul individual de muncă, unde au fost evidenţiate următoarele tipuri de contracte colective: contracte colective de muncă ce se încheie la nivel de unităţi, grupuri de unităţi din una şi aceeaşi ramură sau din ramuri diferite, asociate în baza principiului de producţie pe teritoriul municipiilor şi raioanelor; la nivelul ramurilor economiei naţionale, precum şi la nivel republican.

Aceste forme de parteneriat social pot exprima interesele nu doar a două, ci a trei grupuri sociale: salariaţilor, angajatorilor şi structurilor de stat (guvern, ministere). Ultima forma a obţinut denumirea de tripartitism. Fiind o instituţie a dreptului muncii, contractul colectiv de muncă cuprinde o gamă largă a normelor de drept de ordin naţional, local şi ramural, bunăoară, normele din Codul Muncii al Republicii Moldova, Legea privind contractul colectiv de muncă din 25 februarie 1993, normele de muncă, încheiate la întreprinderi. Normele din instituţia contractului colectiv de muncă sunt incluse în Partea generală a dreptului muncii şi sunt expresia juridică a condiţiilor de muncă, a reglementării raporturilor dintre întreprindere şi lucrători indiferent de proprietate (privată sau de stat) sau apartenenţa la vreun departament.

III Ordinea încheierii contractului colectiv de muncă

3.1 PRINCIPIILE ÎNCHEIERII CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ

Procedura încheierii contractului colectiv de muncă se bazează pe următoarele principii :

1. Respectarea normelor legislaţiei. Acest principiu indică că toţi participanţii negocierilor, părţile contractului colectiv de muncă a fie obligaţi de a respecta Legea privind Contractul Colectiv de Muncă, de asemenea art. 6 al Codului Muncii Republicii Moldova, care prevede că condiţiile contractului colectiv de muncă