Коллективный трудовой договор в РМ

sunt de acord sau nu cu ele;

b) una din părţi face ofertă, iar cealaltă cere lămuriri cu privire la aceasta, caută să înţeleagă motivele pentru care a fost făcută. Apoi separat îşi defineşte propria sa poziţie ce vor fi discutate în continuare. În primul caz, părţile vor argumenta, una în faţa celeilalte, poziţiile lor pe care se situează, în al doilea caz se porneşte de la cunoaşterea poziţiilor individuale şi apoi se caută concilierea lor. În orice negociere va apărea confruntarea, care este momentul cheie. Este important totuşi abordarea ei astfel, încît să se evite o poziţie în mod sistematic defensivă.

Trebuie de făcut totul pentru a-l forţa pe patron să reflecteze plecând de la nevoile sindicatului, să se evite devierile de la obiectul negocierii, acele tehnici care fac negocierea îndelungată, îndepărtând-o de scopul ei iniţial.

Figura nr. 5

Desfăşurarea negocierilor

Etape

Crearea climatului, intrarea în

atmosfera negocierilor

Demararea (deschiderea) negociarilor

Prezentarea revendicărilor, ordinea tratării

Negocierea propunerilor, analiza,

argumentarea

Aplicare de tactici şi strategii, procedee

specifice în starea obiectivelor

Reglementarea conflictelor, aplicarea

mijloacelor de presiune, sindicat, patronat

Obţinerea acordului, încheierea şedinţei

C Finalizarea negocierilor

Modalităţi de finalizare

Este etapa care începe din momentul ratificării înţelegerilor dintre părţile care negociază. De fapt, munca dificilă şi anevoioasă desfăşurată în cadrul procesului de negociere se finalizează în decizii care reprezintă încheierea negocierii. Este necesar ca negociatorii să dea dovadă de prezenţa de spirit de clarviziune, de simţ al realităţii pentru a sesiza momentul concluziilor şi pentru a evita prelungirea inutilă a discuţiilor.

O primă sarcină, după încheierea negocierilor propriu-zise, este ordonarea contractului colectiv de muncă şi adoptarea lui în forma sa definitivă, aprobarea totală, redactarea lui, integrarea şi expunerea logică a clauzelor din contract.

O altă preocupare trebuie să fie realizarea unui plan de acţiuni concrete, cu numirea executanţilor, concordarea între măsurile prevăzute în contractul colectiv de muncă cu termen scurt şi cele cu termen lung. Aceasta constituie o problemă pentru sindicat (salariaţi) cît şi pentru patronat. În această etapă se vor găsi şi soluţii de organizare a executării prevederilor contractului colectiv de muncă.

Un aspect de bază constă în a decide la ce niveluri vor fi executate diferite măsuri din contractul colectiv de muncă. Aceasta este cea mai profundă problemă căreia patronul şi liderul sindical trebuie să găsească soluţie pentru a asigura desfăşurarea normală a executării clauzelor cuprinse în contractul colectiv de muncă.

Comunicarea rezultatelor negocierii contractului colectiv de muncă.

Negociatorii sunt mandataţi de către salariaţi, care au dreptul să ştie cum şi-au asumat reprezentanţii lor mandatul încredinţat.

Rolul comunicării rezultatelor negocierii contractului colectiv de muncă constă, în primul rând, în faptul că pe această cale se aduce la cunoştinţă salariaţilor modul în care au fost soluţionate problemele ce îi privesc direct, respectiv salariul, condiţiile de muncă şi de protecţie socială şi care au fost înaintate de ei însişi, urmând ca în continuare să beneficieze de rezultatele negocierilor.

Comunicarea face şi bilanţul negocierilor, reflectând astfel şi aportul fiecăreia din părţi la soluţionarea problemelor ce au fost obiectele negocierii.

Ca forme de difuzare a rezultatelor menţionăm:

1. Multiplicarea contractului în forma adoptată şi semnată în urma negocierilor şi difuzarea lui prin şefii de secţii, ateliere şi alte subdiviziuni. Spre a fi prelucrat cu salariaţii.

2. Anumite extrase ce privesc nemijlocit pe salariaţi pot fi afişate în locuri speciale.

3. Publicarea anumitor articole în ziare şi publicaţii locale.

4. Editarea unor broşuri mici şi comode pentru a fi distribuite salariaţilor.

5. Un exemplar al contractului va fi păstrat în secţia de personal pentru a fi adus spre cunoştinţa tuturor noilor angajaţi.

Procesul de difuzare a rezultatelor nu se desfăşoară de la sine

El trebuie să fie dirijat de sindicat şi de către patronat prin toate mijloacele disponibile.

Numai comunicat, rezultatul negocierilor este atât de folos salariaţilor cît şi întreprinderii

Punerea în aplicare a contractului colectiv de muncă

Aplicarea în practică a contractului colectiv de muncă constă în exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a prevederilor contractului colectiv de muncă. Cei însărcinaţi cu efectuarea lui au datoria să constate gradul de îndeplinire, abaterile, clauzele care au generat abaterile şi să propună măsurile pentru înlăturarea încălcărilor.

Realizarea eficientă a controlului necesită obiectivitate, efectuarea regulată, atitudine analitică şi intervenţii imediate la constatarea încălcărilor. Scopul principal al controlului – urmărirea şi rezolvarea problemelor apărute.

În caz de apariţie a reclamaţiilor şi litigiilor vor fi aplicate proceduri privind reglementarea disputelor care apar în perioada de valabilitate a contractului.

chimbării fondatorului întreprinderii, valabilitatea contractului colectiv de muncă să păstrează timp de trei luni. În această perioadă părţile sunt în drept să înceapă tratativele privind încheierea contractului colectiv de muncă din nou sau păstrarea, modificarea şi completarea contractului colectiv de muncă în vigoare.

În cazul lichidării întreprinderii în ordine şi în condiţiile stabilite de legislaţie, contractul colectiv este valabil pe toată perioada de lichidare.

Toate modificările şi schimbările contractului colectiv de muncă pe toată perioadă de valabilitate sunt efectuate numai la acordul ambelor părţi în ordinea stabilită de contractul colectiv de muncă, dar dacă ordinea nu este stabilită – îm baza legislaţiei în vigoare.

Părţile, care au semnat contractul colectiv de muncă, anual sau în termenele stabilite de contractul colectiv, îşi dau darea de seamă privind îndeplinirea contractului la adunarea generală a colectivului de muncă.

Contractul colectiv de muncă se încheie, ca măsură de securitate juridică, în formă scrisă (ad validitatem), se semnează de către participanţii la negocieri şi se depune, în termen de 5 zile calendaristice, spre înregistrare şi păstrarea la oficiul municipal sau raional pentru utilizarea forţei de muncă.

Oficiul forţei de muncă la care se înregistrează contractul colectiv de muncă este acel în a cărei rază de activitate îşi are sediul întreprinderea.

Regula prevăzută mai sus este valabilă pentru contractele colective de muncă încheiate la nivelul întreprinderii.

Termenul de 5 zile prevăzut de lege este un termen de recomandare. Înregistrarea lui se poate face mai degrabă decât în 5 zile, iar depăşirea lui nu are consecinţe asupra validităţii contractului acesta, urmând să producă