Пример: Транспортная логистика
Я ищу:
На главную  |  Добавить в избранное  

Трудовое право /

Коллективный трудовой договор в РМ

←предыдущая следующая→
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 ... 



Скачать реферат


şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile sociale de muncă;

- contractul colectiv de muncă capătă tot mai pronunţat trăsăturile unui act normativ cu caracter local, având menirea de a fi un oarecare cod al muncii pentru angajaţi şi angajator în întreprindere concretă;

- trebuie menţionat că contractul colectiv de muncă în calitate de act normativ nu poate fi privit drept un simplu contract civil, deoarece urmăreşte alte scopuri şi are o altă sferă socială de aplicare ce este mult mai largă. Dacă simplul contract civil stabileşte obligaţii exclusiv pentru părţi, contractul colectiv în sfera acţiunilor sale se răsfrânge nu numai asupra participanţilor, ci şi asupra acelor lucrători ai întreprinderii care n-au contribuit nemijlocit la elaborarea şi aprobarea contractului colectiv de muncă.

II Părţile contractului colectiv de muncă

2.1 Părţile contractului colectiv de muncă la nivel naţional

La nivel naţional (republican) participanţii ai contractului colectiv de muncă pot fi Guvernul Republicii Moldova, Confederaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova şi Patronat în persoana reprezentantului Federaţiei (Confederaţiei) patronatelor, precum şi alţi subiecţi.

Scopul încheierii contractului colectiv de muncă naţional este stabilirea principiilor generale de reglementare a relaţiilor sociale de muncă la nivel de subiect naţional al Republicii Moldova.

Contractul colectiv de muncă naţional este luat drept bază pentru elaborarea negocierilor şi încheierea celorlalte contracte de muncă

2.1.1 Guvernul

a) Noţiuni generale

Guvernul (din engleză – government) – organul executiv superior al statului. Guvernul uneori numit consiliu sau cabinetul miniştrilor, este condus de preşedinte în cadrul republicilor prezidenţiale sau de prim-ministru – în republicile parlamentare şi monarhii. Guvernul poate fi monopartid sau de coaliţie . Ordinea formării Guvernului, de asemenea, depinde de forma conducerii. În ţările parlamentare Guvernul se formează la porunca şefului statului liderului partidului (prin coaliţie – de către unul dintre liderii partidelor), care are majoritatea locurilor în parlamentul unicameral sau în camera inferioară în parlamentul bicameral; în ţările prezidenţiale – de preşedintele, dar fiecare membru numit al Guvernului trebuie să fie aprobat de parlament (de obicei de către camera superioară a parlamentului). Membrii Guvernului (miniştrii) conduc organele centrale statale, în ţările parlamentare ele în mod obligatoriu trebuie să fie membrii parlamentului; în ţările prezidenţiale sau semiprezidenţiale (în Franţa conform Constituţiei din 1958) există principiu incompatibilităţii mandatului deputatului şi portofoliului ministrului. În ţările parlamentare Guvernul poartă o răspundere colegială în faţa parlamentului (în parlamentul bicameral – în faţa camerei inferioare). Aceasta înseamnă, că în cazul pierderii majorităţii parlamentare guvernul este obligat să-ţi deie demisie (fapt ce înseamnă începerea crizei guvernamentale, care se termină cu formarea Guvernului nou şi primeşte votumul încrederii în parlament), sau se dizolvă parlamentul şi stabileşte alegerile anticipate. În ţările federative există Guvernul central (federal) şi Guvernele ce întră în componenţa federaţiei instituţiilor statale (provincii, statele).

În Republica Moldova Guvernul este organul executiv principal, care este format în următoarea componenţă:

- Prim – ministrul,

- Prim – viceprim – ministrul,

- Viceprim – miniştrii,

- Miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege.

Membri ai Guvernului pot fi numai cetăţenii Republicii Moldova.

Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcţia de Prim – ministru.

Candidatul pentru funcţia de Prim – ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al Parlamentului vizând programul.

b) Principiile de bază ale activităţii Guvernului

În activitatea sa Guvernul:

- se călăuzeşte de Constituţie, de celelalte legi ale republicii, de decretele preşedintelui Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

- porneşte de la principiile de democraţiei, legalităţii şi utilităţii sociale;

- asigură colegialitatea şi răspunderea personală a membrilor Guvernului în procesul elaborării, adoptării şi realizării hotărârilor;

- asigură exercitarea principiilor ştiinţifice de administrare, ţine seama de experienţă mondială în sfera construcţiei de stat şi o aplică.

2.1.2 Federaţia (Confederaţia) Generală a Sindicatelor

a)Noţiuni generale. Scopurile federaţiei.

Federaţia Sindicatelor din Republica Moldova ( în continuare – Federaţia) – este o organizaţie republicană, care întruneşte pe principii benevole organizaţiile sindicale ale salariaţilor, pensionarilor, persoanelor care studiază la instituţiile de învăţământ mediu profesional, superior sau post universitar din domeniul respectiv din Republica Moldova, indiferent de formele organizatorico-juridice şi de proprietate ale întreprinderilor, instituţiilor şi unităţilor lor.

Federaţia este persoană juridică, are ştampilă, sigilii şi hârtie cu sigla (antetul) ei, emblema şi alte simboluri, conturi bancare, inclusiv în valută.

Durata de funcţionare a Federaţiei este nedeterminată. Activitatea Federaţiei se extinde asupra întregului teritoriu Republicii Moldova.

În activitatea sa Federaţia se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, legislaţia Republicii Moldova, normele dreptului internaţional şi prevederile statutului.

Federaţia este independentă faţă de partidele politice organele puterii de Stat, faţă de patroni şi organizaţiile acestora, nu se supune controlului lor.

Relaţiile reciproce ale Federaţiei cu partenerii sociali se întemeiază în baza principiului dialogului egal, independenţei şi democraţiei.

Federaţia are următoarele scopuri:

- apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale membrilor de sindicat şi familiilor lor;

- organizarea acţiunilor organizaţiilor-membre ale Federaţiei pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor acestora;

- reprezentarea, promovarea şi apărarea intereselor profesionale, sociale, economice şi culturale ale salariaţilor şi ale organizaţiilor-membre.

b) Drepturile şi obligaţiile Federaţiei

Organizaţiile-membre ale Federaţiei au următoarele drepturi:

- delegarea reprezentanţilor în organele de conducere ale Federaţiei;

- retragerea şi înlocuirea reprezentanţilor;

- organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi în baza Statutului federaţiei;

- înaintarea propunerilor privind ordinea de zi a adunărilor organelor de conducere ale federaţiei;

- solicitarea organelor de conducere ale Federaţiei, privind activitatea şi obţinerea informaţi-ei necesare;

- utilizarea în modul stabilit a patrimoniului Federaţiei;

- participarea la elaborarea şi discutarea actelor normative cu caracter general şi a altor documente ce afectează interesele sociale şi economice ale membrilor de sindicat;

- exprimarea liberă a opiniei proprii la toate nivelurile Federaţiei;

- înaintarea la congresele şi conferinţele organelor elective a proiectelor de documente şi a propunerilor privind activitatea Federaţiei;

- solicitarea organelor de conducere ale Federaţiei, privind apărarea drepturilor în faţa organelor puterii de stat, executive şi în instanţele judecă

←предыдущая следующая→
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 ... 



Copyright © 2005—2007 «Mark5»